Doare mai putin cand te-ai obisuit cu gandul, doare mai putin cand pasiunea scade, doare mai putin cand in urma focului mai raman doar cativa carbuni incinsi. Sunt atatea lucruri la care nu pot sa renunt, sunt atatea lucruri la care nu vreau sa renunt, dar uneori trebuie sa o fac, uneori nu am de ales.
O mana de cioburi, asta ramane dupa ce paharul mi-a scapat printre degete, o mana de ace subtiri si taioase, o mana de stele stinse. Ma aplec, privesc trist, dezamagita, dar imi fac curaj si le adun bucata cu bucata . Incerc sa construiesc altceva in loc. Topesc fiecare bucatica din frumosul pahar de vin, le lipesc intre ele si alcatuiesc o banala scrumiera la fel de transparenta, in care fiecare tigara isi va stinge scanteia si isi va lasa scrumul...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu