in trecere...

Cuvintele care nu se spun si gestutile care nu se fac la timpul lor se pierd.Ce nu se face  la timpul lui nu mai poate fi facut apoi.Eu nu cred in ,,mai tarziu''.Un lucru ce nu s-a facut atunci cand a trebuit ,cand era cel mai posibil sa se intample s-a pierdut.E pacat cum lasam momente din viata la voia intamplarii.Ca nu facem cuvintele sa fie auzite.Ca irosim sanse.Ca pierdem timpul.Dar nu asta e cel mai rau dintre toate.Cel mai rau e atunci cand pierzi oameni dragi ,oameni care-si pun amprenta asupra vietii tale.Ca iti dai seama de asta abia dupa.Cand nu o mai poti avea nicicum,nicicand,niciodata.Cand nu mai ai ce sa faci.Ramai doar cu gandurile si cu cateva intrebari retorice.Intrebari la care nu le vei gasi niciodata un raspuns.Poti sa te minti spunand ca oricum nu era persoana potrivita.Asta doar asa ca sa-ti protejezi psihicul.Dar sufletul?Ce faci cu sufletul tau?Te consolezi cu faptul ca timpul trece si le v-a fura sentimentelor intensitatea.Peste ani poate nici nu-ti vei mai aminti.Oare?Oare se vor pierde pana si amintirile?Vei ramane mereu cu dezamagirea unui vis neimplinit?Ufff...totul trece.Chiar si viata.Suntem atat de mici si de insignifianti incat ar trebui sa nu ne doara anumite chestii cu care ne intalnim in vizita noastra prin viata .Suntem ca niste musafiri al caror timp si ora de vizita v-a expira curand...